La capătul lumii

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email

Sunt la mii de kilometri de casă, dar sunt și acolo unde astăzi e îngropată una dintre mamele mele. Eu am avut trei mame. Să vă povestesc.

Bunica mea Angela, odihnească-se în pace, a avut trei fiice: Maria, Ioana și Luminița, căreia i-am spus dintotdeauna Mama Ița.

Mama mea, Ioana, este cea mijlocie. Fiica cea mare a bunicii Angela, Maria, a fost un personaj impresionant, tragic și demn.

De zeci de ani i s-a spus că nu va trăi. Că nu va ajunge la treizeci de ani, la patruzeci de ani, la cincizeci de ani, la șaizeci de ani, că nu va avea copii.

Dar a trăit și a avut copii și nepoți și o căsnicie trainică, întemeiată pe iubire. Unchiul meu e și el un personaj extraordinar și doctorii oricum nu știau ce vorbesc. Nu o cunoșteau pe Maria.

Anul trecut au trimis-o să moară în patul ei, acasă. Două-trei zile, au zis. A mai trăit nouă luni, cât să i se nască moartea.

Maria a traversat cu o putere neobișnuită zeci de ani de suferință, a învins boli și pronosticuri, a luptat cu eroism și a fost una dintre mamele mele.

Fiicele bunicii Angela au hotărât ca noi, copiii, să fim surori și frați, și să avem trei mame.

Mama Mariana a fost unul dintre oamenii admirabili pe care i-am întâlnit pe pământ, inteligentă, lucidă, cu un excelent simț al umorului, și o să facă o treabă grozavă ca înger.

Într-o zi, ca într-o proză de Gabo despre Macondo, au venit în sat niște oameni cu un aparat care măsura vitalitatea. Deși era mereu pe lista de așteptare a morții, această mamă a mea le-a dat aparatul peste cap, le-au sărit acele veneticilor. Era cea mai puternică din tot satul.

Și, deși a suferit mult de când o cunosc, eu o leg de bucurie. Avea o bucurie în ochi și în glas pe care le moștenise de la bunica mea, pe care nimeni altcineva nu le mai avea.

Am ascuns-o de multe ori în ce am scris. Când mă gândeam la bunătate și la bucurie mă gândeam și la ea și singura mea consolare acum, la capătul lumii, e că știa cât o iubesc.

Sfârșitul e mereu același în viața oamenilor: de la zi la zi, tot mai multe lumânări la adormiți și urmăm noi.

🖤

Ne puteți susține pe Patreon (așa ar fi normal):

Puteți da o cafea și pe Paypal: