Noiembrie

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email

Uneori, pe alei, toamna,

Îmi pare că primăvara a fost o farsă…

Umbre, peste tot umbre,

Voci vegetale mă cheamă,

De data asta e ceva definitiv

În dezbrăcarea ei,

Va rămâne a mea,

Iar verdele nu va mai îndrăzni

Să se arate în scenariul

Iubirii noastre crepusculare.

Uneori, pe alei, toamna,

Îmi pare că primavara a fost o farsă,

Iar frunzele un truc,

Doar să mi se pară

Că aş înțelege ce înseamnă a fi,

Îmi pun degetul arătător

În dreptul buzelor

Și-mi spun: taci,

Se apropie, discret, a nu fi…

Cornel Gabriel Caian

Cornel Gabriel Caian lucrează la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Locuiește în Franța. A absolvit cursul despre scris al Academiei Minore.

Ne puteți susține pe Patreon (așa ar fi normal):

Puteți da o cafea și pe Paypal: