Otravă

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email

Otravă pentru sufletul meu

A fost atingerea ta;

Ne drogam cu bucăți de Iad,

Pretinzând a atinge Paradisul:

Dincolo de cuvinte, dincolo de sentimente,

Obsesia își șlefuia rănile în carnea mea,

Tatuat pe mine era fiecare semn…

 

Fiecare pas mă aducea mai aproape, mai aproape

De neant, simțeam că zbor, dar cădeam în gol,

Paharul se tot umplea cu lacrimi sângerii,

Mă hrăneai cu cărbuni mascați în miere;

Dansam spre moarte, un vals apocaliptic de poțiuni secrete,

Pierduți în capriciu, dincolo de stele.

 

 

Muream – fiecare clipă se scurgea precum praful

Și o parte din mine pierea cu fiecare înghițitură;

Mă sprijineam de stănci în mintea mea,

Dar realitatea perfidă a căderii

M-a atins într-un final;

Am ajuns în neant, la marginea prăpastiei ce nu are capăt,

Pierduți, scrijelindu-ne păcatele în pielea moartă…

Oana Prodan

Oana Prodan se descrie așa: “Mă numesc Oana. Scriu de când eram mică și mă inspiră arta, natura și suferința. Îmi place să scriu proză și poezie și să fac yoga.”

Ne puteți susține pe Patreon (așa ar fi normal):

Puteți da o cafea și pe Paypal: