Eu las tot timpul acesta dinspre noapte sa curgă doar fiindcă aș putea să te întâlnesc întâmplător zilele sunt o succesiune inutilă trăiesc singur ca un Dumnezeu bolnav mă uit în ochii secundelor și secundele… Citește mai mult »Și așa vom muri
De aici, orașul arată ca un lucru care a uitat de tine. Mașinile sunt mici și grăbite, oamenii sunt puncte cu umbre, nimeni nu ridică privirea. Și e bine. Uneori ai nevoie… Citește mai mult »Ultimul etaj
Am început de câteva ori să-ți scriu despre vara aceea, despre lumina care cădea șui pe zidul din curte, despre câinele vecinului care-și lătra umbra. Dar mereu mă opream. Nu pentru că n-aveam… Citește mai mult »Scrisoare neterminată
Peștii nu știu că sunt priviți. Înoată cu o seriozitate de invidiat — fără agendă, fără grijă pentru mâine, fără să compare bazinul lor cu oceanul pe care nu-l știu. Copilul din… Citește mai mult »Aquarium
Nu vreau să mă iubești corporatist De luni până vineri De la 9 la 5 După care abia să aștepți să rupi ușa Să-ți faci weekendul de pomină Și să te întorci luni la mine… Citește mai mult »Iubiri corporatiste
Într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei. Aceasta este teorema lui Pitagora și e singura pe care mi-o amintesc la orice oră din zi sau noapte. Acum e noapte. Pe baza… Citește mai mult »Teorema triunghiurilor amoroase
Cine este această femeie? Această mică negresă cu oasele albe? Femeia aceasta cum se mângâie, În brațele cărui bărbat se râzgâie? Are ea copii sau măcar un părinte? Se-ncrede orbește în cele sfinte? Iubește străina,… Citește mai mult »Coase Coasa
și am plecat și eu înapoi spre mine unde e întuneric și mult zgomot și haos și uneori umed unde miroase a carne sfâșiată a frică și a copil smuls de la țâța mamei.
Spiralele neolitice pictate pe ceramici de pe meleagurile noastre Simbolizau eternitatea pentru oameni și astre La Coțofeni, Hamangia, Turdaș, Starcevo-Criș și Cucuteni Răsucelile nobile aveau aceiași noimă profundă pentru vechi pământeni Strămoșii credeau adânc în… Citește mai mult »Nemurire neolitică
Fata mea albastră și nemuritoare mă tem că am cunoscut viața și viața înseamnă minciună, oboseală nefericire și mizerie, iar omul omul nu e de la natură bun avea dreptate cine a înțeles de libertatea… Citește mai mult »Fata albastră nemuritoare, puțină dragoste, estetica industrială și geometria poliedrelor