Nu-i nici o problemă, dragul meu,

Pot să-ți argumentez în detalii de ce te resping

Începând cu felul tău de a te mișca greu eu n-am timp

Să mă uit la tine venind spre mine, tu ridici piciorul să faci un pas

Și trec șiruri de minute șerpi la marginea zidului de cealaltă parte eu fug neîntrerupt

Așa am învățat, nu știu cine m-a învățat primul, dar mi-e dor de toți

Tânjesc la o torță de care să-mi apropii buzele și fumul să-mi intre în plămâni

Să-mi roiască toate cuvintele pe care nu-mi permit să ți le spun într-o liniște pe care o crești

În jurul meu în fiecare zi și eu mă mint iar și iar că, de data asta, caut liniștea

Cum să mă las de durere, cum să mai creez iaduri în care să mă încălzesc singură

Singură, singură, singură,

Nu te apropia, am să te fac șirag, am să te agăț pe oglindă, și-am să te uit acolo

Sunt îngrozitoare când vine vorba de vindecare