pe birou sunt zeci de cărți necitite

în frigider borcane cu zacuscă

pe masă borcane cu miere

nu s-a schimbat nimic în felul de-a cânta al vecinului

pianul sună după inima lui și nu după a ta

nu s-a schimbat nimic în traiectoria păianjenului surd

orfanul a trecut prin multe și multe a văzut la noi

mă întreb și eu:

când s-a născut? tu nu știi nici atât

nu s-a schimbat nimic

se plimbă înainte și înapoi

prin dormitor și prin istorie

zice că nu te-a mai văzut demult

dar o zice în gând

în rest mă privește

cu milă

eu sunt ultima bomboană din cutie

miros a vechi și a muscă

se gândește cum i-ar fi mai bine

să mă păstreze, să m-arunce

câteodată râde, alteori se încruntă,

deja la ultimul picior mă uită

și eu

rămân la fel

ca atunci când ai plecat