Când se ivește

Lingând pământul

Cu toată ființa lui

Șoptim uite-l, uite-l…

Stăruim apoi câteva clipe

Căutându-i privirea,

Echivocul lui blând-sfidător

Ne aruncă în visare,

Ca de fiecare dată

Când nu preferăm

Zgomotul de cochilie strivită

În fața a ce nu ne privește.

Străbate temeinic

Partea lui de timp,

Ca un călugăr îndrăgostit.

Dar unde va merge

După ce își va fi terminat

Cursa lui nebună?

A văzut cineva un melc a doua oară?