poate așa oamenii ar realiza

cât de pură e pielea lor și-ar fi păcat să rămână astfel

ar trebui să simțim comprimat, intens

ca un borș la plic ce nu e de vânzare

lumea nu stă pe loc banii nu se tipăresc fără noi

sweet dreams are made of this nu ar mai avea sens

fără noi

nu am mai deveni isuși personali

dacă am rămâne acolo, în terminal

blocați în cea mai mare îmbrățișare

că de fapt nimeni nu vrea să plece, toți vor

să se mai nască o dată

să fie dimineață și lumina din peșteră

să pară un dumnezeu femeie

suntem așa de fragili

ca o mână de fructe de pădure

ne încurcăm firișoarele nu ne vom strivi

completăm cu privirea în ochi

să tot mergi, să tot mergi

fără să desprinzi nodul lunar din ei

și când păsările de kerosen se-nalță

stăm singuri lângă geam

cu toate privirile din cer