La coadă
Era de mult trecut de miezul nopții. Era frig, un ger care invita lumea în case, sub plăpumi groase lângă calorifere fierbinți, iar afară copacii își suportau crengile cu greu sub povara gheții, copaci goi,… Citește mai mult »La coadă
Era de mult trecut de miezul nopții. Era frig, un ger care invita lumea în case, sub plăpumi groase lângă calorifere fierbinți, iar afară copacii își suportau crengile cu greu sub povara gheții, copaci goi,… Citește mai mult »La coadă
Visul de glorie al tiranului, toți ceilalți trebuie să simtă biciul și puterea și durerea de a nu fi Dumnezeu și a avea un sfârșit la fel ca toți ceilalți, muritorii, viermii, și toată slavă,… Citește mai mult »Războiul
Adina Ger știa că nu mai există cale de întoarcere. Trecuseră de linia ferată și parcaseră mașina pe strada Fluturilor, numărul 5. Un zid de buruieni ferea casa de privirile străine iar din acoperiș se… Citește mai mult »Strada fluturilor, numărul 5
Mă lipesc cu sânii de ceafa ta. Sfârcurile mai tari ca visul șterg pielea cu ușoară frecare. Soarele cartografiază fiecare mic deal de la fiecare rădăcină de fir de păr Pielea mea. Ceafa ta. Arată… Citește mai mult »Martie
pământul e cu capu-n jos, rotația ezită-n sens lipesc vitralii-n catedrale, din sticlă nepictată, între ziduri colorate cu ochi triunghiulari mă uit la palma ca un sân cu sfârcul unic deget copii plimbă bunici în… Citește mai mult »A douăsprezecea noapte
Mi-ar plăcea să te tund. E personală treaba asta Parcă simt. Parcă văd. Îmi cade părul pe picioare Mi se lipește de tălpi. Când încerc să mă scutur se vede în lumină nuanța ta de… Citește mai mult »Îmi dau seama că
Era seară, vântul îmi trecea prin geacă și-mi fluiera printre coaste, îmi trăsesem fermoarul până sus la gât și mă luasem singură în brațe; umbra mi se lungise pe pavajul gri – la picioare aveam… Citește mai mult »Niște cuvinte care nu-mi mai ies din minte
Linda rămase câțiva pași în urma mulțimii care își târa mersul la umbra teilor înfloriți, privind cu mâna strânsă pe hârtia din buzunarul de la blugi prin frunzișul des și verde către razele leneșe ale… Citește mai mult »Scrisoare pentru altădată
Eu vin din vremuri străvechi de când ziarele apăreau o dată pe zi abia mâine aflai ce s-a întâmplat astăzi pe pământ dar pe vremea aceea conta, oamenii mai aveau creier și inimă, interior –… Citește mai mult »Poemul despre liniștea morților
că lumina nu are formă Și acum stau așa un pic în conturul ferestrei Când strâng soarele între pleoape genele se sprijină în picături de lumină la capete Prin ochii ca o draperie… Citește mai mult »Cineva îmi zicea