Probabil s-a trântit o ușă,

iar sunetul acela răspicat m-a împins în aer.

Aici e un fel de spațiu, dar nu am loc.

Mi se ia din respirație treptat.

Mă grăbesc cât pot să mă întorc

să-ți spun că e ceva bizar.

Nu-s speriată, dar nu te mai văd.

Mai mult, nu am imagini din prezent.

Derulez ziua de ieri, ziua de joi.

Aud glasuri, dar nu știu de când.

Intră în operație acum.   

Întind spre tine brațe pe care nu le simt.

Nu te ajung. Mă micșorez. Mă-ndepărtez.

Merg fără să mă sprijin pe picioare.

Ascult oameni care nu-mi vorbesc.
Strigă după sânge, dar nu-i nevoie.

Am sânge-n gură.

A fost un accident.