Cristina Țane

Partea bună a faptului că am inima făcută bucăți e că poate fi împărțită, lejer, în mai multe locuri. Pe una o port cu mine – cea mai cuminte – se lipește ca nisipul, dar… Citește mai mult »Detaliu

Și vechile iubiri au poezia lor – în nopțile de vară toate respiră la incubator.   La noi, vecinul cântă la pian, pisica face yoga, tu joci poker și eu citesc un roman.   Pe… Citește mai mult »pe Truman Capote l-a ucis un roman

Îndrăgostiții sunt rude cu sinucigașii, numai că primii se cred nemuritori și mor nefericiți, în pat – în vreme ce sinucigașii descoperă că sunt nemuritori și asta e o fericire prea mare de îndurat.

Omul s-a uitat la mine și în secunda următoare a strivit un melc, doar așa, pentru că putea și n-avea cine să-l oprească. Există un Dumnezeu al melcilor?   A doua zi, același om, a… Citește mai mult »Dumnezeii

De frica răului, am luat forma răului – sunt omul de care mi-e teamă, sunt vocea care țipă când inspiră, sunt închisoare pentru mii de lumi imaginare. Am crescut de una singură, într-o cochilie. Au… Citește mai mult »Forma răului

Sunt singură, singurătate vișinie, așa melodioasă, Tic-tac, tic-tac, Pastile mentolate, țigări nefumate, ceasuri nearticulate și ahtiate după timp, după dragoste, și bani. Serios, de câți oameni ai nevoie ca să te declari în cele din… Citește mai mult »Joc

Despre copiii fericiți nu vorbește nimeni. Ei sunt o întâmplare fragilă, apă vie pentru cei ca mine, născuți în anul gloanțelor fantomă. Copiii fericiți stau în brațele timpului și murmură basme. Ei cred în zmei… Citește mai mult »Despre copiii fericiți nu vorbește nimeni

în casa vagon, vizuină de șerpi și de îngeri, am pus în aceeași icoană iubirea și ura   și-am aprins, cu același chibrit o candelă și-o țigară cum în același om am găsit și păcat… Citește mai mult »Mirare

Am mai trăit o dată, pe vremuri, când se-adunau copiii să caște gura la tren, când Breazu îi zicea nevesti-sii te blestem să te calce trenul, fă, și pe tine și pe fi-ta, c-ai măritat-o… Citește mai mult »Repetiție