Ne mințim că nu știm cum se termină
Pe peretele cinematografului, gura enormă a ecranului își căsca fălcile, își lingea buzele și-și rânjea dinții, uneori se strângea ca un melc în cochilie, alteori o pornea aiurea prin sală, aluneca pe pereți, pe tavan… Citește mai mult »Ne mințim că nu știm cum se termină









