ne schimbă puțin ocolirea trecutului când vorbim despre noi

prismele prin care îi vedem pe ei sunt lăsate la 180 de grade la cuptor

ni le servim cu coatele pe masă, cu furculițe în mâna dreapta

deschide gura mare, nu încleșta buzele cu care mă săruți câteodată

nu e nimeni prin preajmă să ne vadă, poți să mesteci și asta

doar tu apreciezi efortul și mi-a luat o dimineață întreagă să găsesc

tandoori masala de cea mai bună calitate de culoarea părului ei ud

ne schimbă puțin frica de a recunoaște că nu știm nimic unul despre altul

doar că ție îți place picant și eu am o tendință de a-mi umple gura cu ciocolată

până regret că nu mă las intenționat să văd atâta timp cât îmi pui endorfine

la pachet mi-am zis de data asta o să fiu femeie

căci femeilor le pasă mai puțin

ne schimbă o sticlă de vin desfăcută mai demult și lăsată în frigider cu un șervețel în loc de dop

pe mine mă aduce neapărat cu capul trântit în pernă, dorindu-mi să nu te fi știut

pe tine evitând o rană mai adâncă decât a ta în fața unui alt plex de femeie fericită

fără referințe filozofice, fără expresivitate de circar, fără nevoia de a compensa

ne schimbă puțin că ne iubim ca să treacă timpul

paradoxal ne dorim același lucru

doar gustul a rămas amar.