De la fond spre formă

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email

Vezi tu, mamă, sunt o substanță lichidă

realitatea e solidă, grunjoasă, ascuțită, fierbinte,

se schimbă bucățile ei, se amestecă fluidul ce sunt

tocmai m-am trezit la baza unui zid

cutez să mă ridic în picioare, nu doar să privesc în sus

din mediul lor umed-urdoral, ochii privesc

de la același nivel

pancarda – cărămidă neclintită

scrie mare, cu litere ruginite

Atenție, cade tencuiala!”

mă uit la pancardă, mă uit la corpul meu

mă surprind diformă

mă uit în jur, toți lipiți de zid, toți diformi

ei mă privesc ca pe-un bliț și ochii noștri caută unul

măcar unul care să aibă forma perfectă

se naște gândul că libertatea nu stă în formă

ci în fluiditate

mă surprind înclinând capul într-o parte

cu o expresie care nu e cea a fricii de astă dată

ci un zâmbet în colțul gurii

de copil abia născut care a înțeles pentru prima dată

că nu poate mușca laptele

dar poate mușca sânul

 

Claudia Ciobanu

Ne puteți susține pe Patreon (așa ar fi normal):

Puteți da o cafea și pe Paypal: