Îmi amintesc de toate femeile din copilăria mea
tovarășa educatoare, tovarășa învățătoare, mama

până în 1989 am fost de două ori în vacanță cu mama
o dată la Sinaia, în vara lui ’88
și o dată la Eforie Nord, în vara lui ‘89
când toată lumea era încruntată
și până și eu auzeam că nu se mai poate cu ăștia
și până și eu știam cine erau ăștia

la Sinaia i-am spart capul mamei cu un leagăn, în parc
și mama și-a rupt rochia, și-a bandajat capul spart
și m-a dat mai departe în leagăn și asta e tot ce știu
și tot ce se poate ști despre dragoste din anii aceia

îmi amintesc de toate femeile din copilăria mea
și n-am nicio amintire cu tata, care nu știu unde a umblat
am auzit că ar fi murit prin anul 2000, dar nu m-a mișcat
vestea asta, am trecut-o la și altele

mama nu s-a recăsătorit niciodată
iar de-acum nu se va mai întâmpla
mama nu mai știe că e mama
e la azil, mă privește, mă întreabă
tu cine ești și cum te cheamă și eu nu plâng
fiindcă bărbații adevărați nu plâng și au grijă de mamele lor

și ar fi bine pentru nenorocitul ăla să fi murit în anul 2000
căci dacă nu l-aș omorî eu din nou, și dacă ar fi Hristos
și ar învia din morți, l-aș mai omorî încă o dată

îmi amintesc de toate femeile din copilăria mea
mi-au oferit o iubire atât de mare încât mi-a fost greu
să-mi găsesc o dragoste pe măsură în restul vieții
dar am găsit, sunt căsătorit, nu am copii
nimeni nu are tot, dar eu am amintirile astea
uite, mama, vezi, acolo, pe geam, vezi e un leagăn
în el e un copil și lângă el e o mamă, o vezi
are rochia ruptă și pătată de sânge și copilul zboară
mai sus, mai sus, mai sus, vezi, mamă, îți amintești

era vară, mamă, la Eforie am învățat să înot în golfuleț
să nu te duci în larg, mamă și să nu intri
niciodată în mare pe furtună, mamă

eu sunt, Horia, mamă, m-ai botezat și Gabriel
după numele tatălui pe care nu l-am avut niciodată
și Toma, după numele aceluiași, necredinciosul

într-o zi nici eu nu o să îmi mai amintesc și
poate că abia atunci nu o să mai conteze

mai sus, mamă, mai sus, mâna mea pătată
nu cu sânge, ci cu cerneală albastră, mamă

cel mai sus în cer e Dumnezeu sau mai e cineva acolo
dar Dumnezeu de ce nu are o mamă, mamă?

adevărul e că nu am aflat niciodată