Nu-mi amintesc să fi fost răsăritul

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email

Nu-mi amintesc să fi fost răsăritul

Lumina ne-a dus în eroare, cu raze pale ivite de sub scoici

Purtam costumul de baie pe dedesubt cu speranța că o dată și-o dată o să învăț

Să înot

Nu-mi amintesc să fi fost răsăritul

Ne-am oprit cu mașina mea care avea să ruginească în parcare lângă o tereasă

Aproape de mare și-am aruncat rând pe rând fiecare cu ce a putut

Eu cu cerceii legănați de pe debarcaderul din 2 mai, tu cu iubirea ta pentru mine chiar dacă

Aș fi devenit vânzătoare sau administratoare în magazie

Într-un final ți-am spus că nu mai

Aveam demult cuvintele în gură dar m-au durut cum îl doare pe șarpe când își leapădă pielea

Nu-mi amintesc să fi fost răsăritul

Ne-am întâlnit întâmplător cu o prietenă și m-a văzut plânsă

m-am bucurat pentru ea presupunând că nu e în vacanță pentru despărțire

oricine era mai bun decât noi doi, oricine care stătea la plajă merita soarele doar noi

meritam să fim lăsați într-o cameră cu toate declarațiile de pe foi, cu animalele de pluș de la ikea

cu patul făcut de taică-tu dezmembrat, dar ai pornit mașina și-am mai băut o bere amară

până dimineață

am amânat suferința de parcă am fi vrut să ne acoperim total cu ea – o cremă de soare

cu SPF-ul de 5 ani în care am crezut că ne vom ține de mână pe izopren în fiecare vară

nu era vară

se făcuse noiembrie și eu vorbeam prin spitale și tu mă vizitai ca din altă viață

am avut nevoie de o ieșire mai spectaculoasă.

Claudia Ciobanu

Claudia este regizor de musical, compozitoare și cantautoare.

Ne puteți susține pe Patreon (așa ar fi normal):

Puteți da o cafea și pe Paypal: