și degetele acestor fiice ale mele, degetele mici de la mâinile lor stângi, fiica mea din Milano moștenise o mică avere de la un unchi din Baranquilla, și ne-a promis că data viitoare ne vom vedea cu toții în Columbia, la ferma care îi rămăsese din partea acestui unchi, o fermă cu o casă cu multe dormitoare și mulți servitori și bărbați înarmați care păzesc domeniul înspre toate punctele cardinale, dar nu cred că a crezut-o vreuna dintre surorile ei, iar eu am răspuns că așa vom face, știind prea bine că nu vom face niciodată totuși așa, și profitând că, nefiind Gaudí, la Barcelona nu m-a ucis niciun tramvai, înainte ca toate acestea să se întâmple, spuneam, am călătorit mult căutând la marginile ascuțite ale lumii, în periferii, în ghetouri, în favele, în cartierele celor condamnați la frică, la foame și frig și furie, dar niciodată la tăcerea cea deplină, fiindcă ei nu pot fi îmblânziți, cum nu pot fi îmblânziți lupii, am mers, am mers, am mers, căutând aurul extraordinarelor povești de viață pe care nimeni nu le dăduse mai departe, dar toate acestea s-au petrecut ani mai târziu, când viața trecuse și grăuntele de fericire avea altă greutate, în prima zi din restul vieții mele, în ziua aceea în care am început să zbor am început să văd, am început să aud, inima mea s-a deschis și a îmbrățișat totul, căci veneam de departe, eram tânăr și pierdusem destule, îmi pierdusem aleea copilăriei, zorii minunatei lumi noi nu mai veniseră niciodată, epoca în care m-am întâmplat s-a prăbușit și în locul ei apăruse o alta, nu mai puțin înspăimântătoare, în oameni creștea singurătatea, oamenii pluteau cu ochii deschiși pe străzi murdare, printre clădiri care se prăbușeau, pluteau așa ca și cum ar fi fost cadavre purtate de mare, cine închidea ochii era binecuvântat și deodată ajungea acolo unde nu mai e întristare, și poate că de aceea zburam, zburam, zburam, zburam, zburam, zburam, zburam, fiindcă urmasem un vis, să cunosc lumea și să scriu lumea, ca și cum un asemenea gest nu ar fi și el inutil, cum au fost toate înainte, ca și cum n-aș fi știut înțelepciunea Ecleziastului, iar în Belgia ploua mult și chiar mirosea a ciocolată cu pere și a disperare, din nordul Africii veniseră bărbați fără răbdare, care nu se temeau să-și ia singuri ce credeau că li se cuvine, soarele dispăruse și lumea era deodată atât de mare, iar în Minsk auzeam, desigur, îngrozitoarele tăceri postindustriale, trăisem, ziceam, într-o dictatură, așa că știam să recunosc o dictatură, acolo era o dictatură, de la aeroport până în capitală am mers pe un drum la fel de prost ca acelea din copilăria mea niciodată încheiată, am călătorit în remorca unui tractor, și era vară, se însera și speram să văd o singură stea care să nu fie roșie, dar n-am văzut nimic, nu închisesem ochii și era multă întristare pe pământ, iar la Madrid m-am plimbat pe marile bulevarde, încercând să-mi păstrez capul pe umeri în fața acestui oraș semeț, străbătut înspre toate punctele cardinale de oameni din țara mea, tăcuți și însemnați cu un semn în frunte, oameni din Est, condamnați de la naștere la disperare, am luat calea marelui stadion Santiago Bernabeu, am urcat la etajul al cincilea, deasupra lumii și de acolo chiar mi s-a părut că văd lumea toată și nu mi-a plăcut ce am văzut, dar nici nu m-am putut stăpâni să nu vreau să văd mai departe și deodată am devenit Ianus, pe jumătate priveam înspre viitorul acela dezgustător, pe jumătate priveam în alb și negru și inima mea era retro, în inima mea intrau muncitorii în schimbul al treilea, se auzea sirena fabricii de armament și nu părăsisem niciodată aleea copilăriei, eram nemuritor și tot universul încăpea pe Aleea Zorilor, căci eu nu văzusem niciodată un om mort, paloarea de pământ a obrajilor pe care nu mai pot cădea decât lacrimile viilor, și eram sfâșiat între Edenul acela abandonat și tot ce acum știam bine că voiam, și tot ce voiam era să văd toată lumea, să cunosc toată lumea, să îi aflu toate personajele și secretele și poveștile și să le spun mai departe, fără să îmi pese dacă va fi acolo sau nu va fi acolo o ureche care să le asculte