Decembrie 1989: unii spun că atunci a fost o revoluție, alții spun că a fost o lovitură de stat, mai există unii care combină cei doi termeni și vorbesc despre o loviluție. Alții o numesc doar revoltă populară. Și unii, ceva mai enigmatici, spun pur și simplu “evenimentele din decembrie 1989”. Ceva a fost. Dar ce?!

Noi îi vom spune totuși, conventional, revoluție, fiindcă în decembrie 1989 a început schimbarea fundamental a unui regim politic (prin elimintarea Ceaușeștilor).

Am trecut de la comunism la altceva. La ce și cum? De la ce ni s-a tras nouă revoluția asta?

Acum, în ciuda a ce spun făuritorii de teorii ale conspirației, cei care oferă răspunsuri simple la probleme complicate, și de aceea au success pe tik-tok și alte locuri cu priză la post-sapienși, la inteligențele fragile, care au abandonat voios gândirea și memoria, orice fenomen istoric are o dinamică destul de complexă.

Când vorbim despre decembrie 1989 în România, trebuie să înțelegem – deși românii nu obișnuiesc să facă asta prea des – că nu eram (și nu suntem) singuri pe lume.

Regimurile comuniste au căzut în toată Europa de Est, chiar și în Uniunea Sovietică până la urmă (în 1991).

Cu excepția Albaniei (unde a mai durat puțin, din pricina moștenirii sumbre, radical-izolaționiste, lăsată de dictatorul stalinist Enver Hoxha) și a URSS, care s-a dezintegrat spectaculos (a apărut pe ruinele sale Federația Rusă, dar multe state care au fost în URSS și-au dobândit independența, printre ele, de pildă, Republica Moldova și Ucraina), România a fost ultima țară din Europa în care a picat dictatura comunistă.

Fusese demolat și Zidul Berlinului în noiembrie 1989 și românii – nimic. Ba chiar la jumătatea lui noiembrie 1989, Ceaușescu tocmai fusese reales la al XIV-lea congres al Partidului Comunist Român, să mai conducă Republica Socialistă România pe noi culmi de dezvoltare.

O să încerc să prezint aici doar fapte, adică lucruri care sunt verificate, nu teorii, ce ni se pare sau ni se năzare cu privire la revoluție.

Ca să pricepem care a fost treaba cu decembrie 1989 trebuie să știm multe lucruri: când și de ce a plecat Ceaușescu de pe acoperișul Comitetului Central al PCR (astăzi, clădirea Senatului, în spatele “Cartofului tras în țeapă”, monumentul nu prea reușit  dedicat revoluției).

Ce s-a întâmplat pe 21 decembrie? Ce a fost pe 22 decembrie? Ce erau gărzile patriotice și ce au făcut ele? Care a fost rolul Securității la revoluție (o carte bună în acest sens este “Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989”, scrisă de Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, Mădălin Hodor și publicată la Polirom). De ce a izbucnit revoluția la Timișoara și, nu de pildă, la Iași, unde era să înceapă (încă din 14 decembrie, dar n-a mai început, pentru că ieșenii s-au speriat și n-au mai răspuns chemării la proteste în stradă)?