De când bunica mea și-a pierdut mințile
îmi povestește cum în liceu tata a lăsat grea
o fată, nu e, mamaie, tata era cu mama
încă de atunci, eh, era, nu știi tu, dar dacă
abia acesta este adevărul, dacă eu
m-am mai născut o dată, înaintea mea
dacă prin lume umblă cineva cu ochii mei
dacă eu sunt o femeie, dacă eu sunt o femeie
pe care am iubit-o cândva și acesta îmi e păcatul

dacă va trebui să îmi smulg ochii, ca Oedip și să îl întreb pe tata
ai lăsat grea vreo fată în liceu, ce s-a ales de ea
și de copilul acela, s-a mai născut, dacă suntem
mai mulți, dacă omul din oglindă nu e același
cu mine, și dacă suntem aici într-o lume a viselor
visate de alții de pe alte planete, foarte îndepărtate
unde nu vom ajunge niciodată, așa e, mamaie
primul tău nepot s-a născut atunci, îl ții minte, bravo
i-au zis Victor, a ajuns aviator și zboară, mamaie
peste mări și oceane, de asta nu sună niciodată, zboară