Cornel Gabriel Caian

Când îmi vorbești De infinituri doare, Venim mereu Ori prea devreme, Ori prea târziu, Mă vei ucide Într-o bună zi Cu zâmbetul pe buze, Te voi ucide Cu dexteritate de vânător De păsări rare, Nici… Citește mai mult »Prădători

Eram cândva un cactus maiestuos Ce mult a trecut de atunci Aveam țepi neînfricați Și toate animalele se fereau Să nu le rămână țepii mei în carne Cu uscăciune hrăneam lacrimi seci Păream când agavă… Citește mai mult »Cactus

Să te răsfețe astă dimineață, În așternut scrobit și foșnitor, Fiindu-ți eu, în vis, dulce nălucă, În patul tău cu perne mari și gol,   Îți vei înfige mâna cea frumoasă În cearșaf alb și… Citește mai mult »Dimineață

Prins în volieră,  Poetul a devenit pasăre, La margine de lac,  S-a trezit trestie, În deșert, s-a făcut  Nisip mișcător, Pe cer, s-a transformat  În nor ușor, Și, fiindcă uitase  Cine e el, cel viu,… Citește mai mult »Poetul

Uneori, pe alei, toamna, Îmi pare că primăvara a fost o farsă… Umbre, peste tot umbre, Voci vegetale mă cheamă, De data asta e ceva definitiv În dezbrăcarea ei, Va rămâne a mea, Iar verdele… Citește mai mult »Noiembrie

Mă voi trezi, cândva, în zori, În loc unde n-ajung scrisori, Mirându-mă că, parcă, înainte, Tăcerea-mi era spartă în cuvinte. Voi aștepta ca un copil flămând Să intri-n camera-mi dansând, În faldurile pelerinei bizantine, Purtând… Citește mai mult »Zori

Cu-așa scenografie, mă visez dramaturg… Hălăduind pe străzi cochete în Strasbourg. Mă-ndrept de pe rue Schott spre rue Boecklin, Pășesc pe lângă case cu charme alsacien, Găsesc micuța piață, cea cu poștalion, Unde joia-s tarabe… Citește mai mult »Alsaciană

Futilul, da, atât l-am promovat, Și nu îmi fac nicicând o mea culpa, C-aș înființa o școală de predat Slalomul uriaș având jaloane munca.   Unii, severi, îmi spun că-i decadent Și contra unui așa-zis… Citește mai mult »Boemă

De când încercai otrava de poet, Ca unui pigmeu și ager semizeu, Îmi apărură-n priviri, discret, Un fel de sclipiri ce le simt numai eu… Căci nu doar văd oceane în roua de pe frunze,… Citește mai mult »Otravă

Ești și tu ca toți ceilalți, mi-am spus, Ți-e frică de dezonoare, De chin și de neant. Când te apucă mirarea Și ochiul iese din orbită, Accepți că ești o poveste la care Nu ai… Citește mai mult »Ochiul și orbita