O cioară
Nu putea spune nimeni când se schimbase Pană, din ce moment, dintr-un puștan aiurit ca noi toți ajunsese un tip – da, chiar așa! un tip – cu umerii drepți și sprâncenele ușor încruntate, cu… Citește mai mult »O cioară
Nu putea spune nimeni când se schimbase Pană, din ce moment, dintr-un puștan aiurit ca noi toți ajunsese un tip – da, chiar așa! un tip – cu umerii drepți și sprâncenele ușor încruntate, cu… Citește mai mult »O cioară
… Mai deunăzi, mă sună o prietenă, Nora. Nu mai vorbisem demult, cât de văzut nici nu se mai punea problema. Nici măcar pe vreo rețea socială. Are un văr în Australia și mi-a trecut… Citește mai mult »Nora
Lăutărească se aude, Rachiu se face. Tata mi-a spus că, cu un acordeon Se servește rachiul Privind la odeon. Zeitățile iau pauză, Rugi nu mai ascultă, Rachiu se face, Piesa e făcută. Senzorialul este plin… Citește mai mult »Toamnă.
Pe dealurile din jurul orașului se întindeau culturile nesfârșite de meri, un pic mai jos se înălța porumbul iar la marginea lui creșteau vinetele și ardeii, niște cuvinte cu miros de oale aburind pe aragazul… Citește mai mult »Călcătura
Ziaristul purta, în seara aceea, o pereche de blugi rupți întocmai la jumătate. Trecuse deja prima lună din toamnă, dar era încă teribil de cald, așa că un bărbat cu femurul dezgolit nu era chiar… Citește mai mult »Povestire despre ziarist
În meseria aceasta, se gândi travestitul cât se machia, copilăria și adolescența și tinerețea lui, care fuseseră toate de tot căcatul, nu contau. Erau departe, erau inutile. Nu avea importanță că maică-sa trăise pe… Citește mai mult »Povestire despre travestit
Marginile pantalonilor suflecați de două ori i se târau pe jos, revărsate peste ghete și sfâșiate în franjuri subțiri, înnegriți de noroaiele prin care trecuseră și perfect asortați cu haina – o redingotă întunecată care… Citește mai mult »Ultimul om cu pălărie
Urci la ultimul etaj. Blocul nu are bulină roșie, dar e ca și cum. Într-unul dintre dormitoare, ea a legat de o sfoară în trei culori sticle de plastic pe care acum le fotografiază… Citește mai mult »Povestire despre zâmbet
Când intrase în marele oraș, nu cunoștea niciun alt om – nu avea sprijin, dar avea destinație. Știa încotro se îndreaptă. Rătăcise pe multe drumuri lăturalnice, ascultase și el cântecul unor sirene, dar nu uitase… Citește mai mult »Povestire despre ziua în care a ajuns în marele oraș
Nu se vedeau decât zidurile gri de piatră ale digului și cerul, gri și el; în față – gri, deasupra – gri, dedesubt și în spate – tot gri, blocurile erau gri, străzile – gri,… Citește mai mult »Pe partea cealaltă