Mergeam să bem, să bem, să bem
și beam, și beam, și beam
până cântam ca Eminem
eram tineri, Doamne, și existam, existam

a fost demult, a trecut
înainte de rețele sociale și prieteni virtuali
suntem bătrâni și avem amintiri cu oameni vii
care nu ne folosesc la nimic

poate doar la schimbarea anotimpului
când ne mai apasă melancolia
poate doar la sfârșit
când tot ce rămâne e nostalgia

lumea noastră a dispărut
a apus, nu mai există, a murit
mai respirăm noi, vechi, misterioși
purtăm înăuntru întâmplări dinspre zori

o să vină și inteligența artificială
să ne lase șomeri, disperați
au fost alte timpuri, am fost efemeri
am fumat pipă și iarbă, vom face cancer de plămâni și de limbă

și așa ne vom duce și noi
beam la Motoare, cântam la karaoke la Deko
fumam țigări de foi și da, beam, beam, beam
până cântam ca Eminem și priveam cerul, avea stele

a murit și cerul acela, și stelele au murit
și Dumnezeu a murit, totul trece, trece
și nici moartea nu mai înseamnă nimic
e epoca inteligenței artificiale, copii, lăsați, nimic, nimic