Mi-au rămas de la tine
patru romane de Margaret Mazzantini
cărțile mele de pe noptieră
și emoțiile vechi, nopțile noastre cu filme
Venuto al mondo, Non ti muovere
era așa o vreme când
vedeam mai mult țâțele lui Penelope Cruz
decât țâțele tale matlasate
ți-a rămas de la mine, poate, o amintire
din timpul filmului de cinema Leto
de la Cinema Pro, venea toamna
și încă ne iubeam și iubirea se împlinea spontan

au trecut cei șapte ani de la moartea iubirii noastre
am aprins o lumânare la morți și am zis un
Dumnezeu să ne ierte, că am fost proști
mai ales tu, dar chiar și așa, iubita mea
din deceniul trecut, nu te mișca
măcar în amintirea aceasta, te rog
nu te mișca, tinerii mereu vor găsi o cale
să fie tineri, indiferent de contextul politic
economic, social, religios și cultural

dar acum, oasele mele sunt bătrâne
și trupul tău matlasat cine știe ce
lenjerii de satin mai îmbracă
mi-au rămas pentru tine două cuvinte
pe care nu le mai spun nimănui
sunt un om ca toți cei care au trecut pe aici
și au mai înțeles câte ceva, așa cred,
iubita mea din deceniul trecut,
un om făcut din tăceri, amintiri și regrete