Poemul despre ultimul gând

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email

Iar la sfârșit sângele obosește
e cald și sângele obosit clocotește
și creierul a obosit
și inima a obosit
și lumea toată e doar zgomot
zgomot și bineînțeles furia
care totuși se dizolvă în dezgust

ziua chiar când înțelegi că totul e inutil
și trebuie doar să ai o armă de foc aproape
în circumstanțele potrivite toți suntem criminali
și nimic, nimic, nimic nu mai poți salva în afară de
decența elementară de a nu omorî un altul

Andrei Crăciun

Ne puteți susține pe Patreon (așa ar fi normal):

Puteți da o cafea și pe Paypal: