Pe 21 decembrie 2025, la orele prânzului
bunicul meu bulgar de aproape nouăzeci și cinci de ani
a căzut, moartea i-a tot dat târcoale, dar el s-a împotrivit
cum s-a împotrivit toată viața oricărei idei care nu îi aparținea

moartea nu a fost ideea lui, așa că înțelept a refuzat-o
se împlinește o lună de atunci, e la terapie intensivă
și încă rezistă, în ciuda tuturor pronosticurilor
mai puțin al meu, îi știu încăpățânarea, am moștenit-o
și asta e cam tot ce am luat de la el, dar e importantă

pe internet algoritmii nu mai știu ce să facă din mine
n-au reușit să mă transforme într-un consumator
astăzi roboții mi-au propus o poză cu Elaine în furou
și știrea că un turc a fost salvat de la suicid
după ce a fost servit cu un kebab, ceea ce este foarte frumos

dar nu mi-a ars de femei goale, iar kebab
eu nu am mâncat niciodată, mai încercați, roboți
poate găsiți rețeta nemuririi bulgărești
chiar îmi trebuie pentru un bunic