Pentru cei pierduți
Ies deseori să mă plimb prin hățișurile minții. Cu fiecare rătăcire prin exterior mai crește o rugă, o fugă de zmeură în jurul inimii mele dar mai mereu mă întorc în același punct la un… Citește mai mult »Pentru cei pierduți
Ies deseori să mă plimb prin hățișurile minții. Cu fiecare rătăcire prin exterior mai crește o rugă, o fugă de zmeură în jurul inimii mele dar mai mereu mă întorc în același punct la un… Citește mai mult »Pentru cei pierduți
Ți-am fost credincioasă Ca un copil la prima spovedanie Ca o biserică dărâmată În care mai intră doar turiștii să vadă cum era odată Atât ți-am fost de credincioasă, ca o curvă care așteaptă pe… Citește mai mult »Poemul credinței
Sunt un folder plin cu visuri Cu planuri de studii Cu orarele facultăților de la Bordeaux si Pau Cu scrisori de recomandare despre Studenta fără de care profesorii nu pot să țină cursuri Cu scrisori… Citește mai mult »Poemul timpului
Până și Sisif s-ar fi lăsat strivit de bolovanul lui Dar tu te încăpățânezi să mergi prin lume cu mine agățată în lanțuri de gleznă Și-mi construiești lume după lume Cuvânt după cuvânt Sperând că-mi… Citește mai mult »Poem despre zădărnicire
1.maria nu mai e maria ȋși privește ca pe o jumǎtate de tȃrfǎ și asasinǎ sora. intrǎ ca nașǎ în bisericǎ. îmbrǎcatǎ ȋn rochia bălţatǎ. pentru oricine ar fi treimea perversǎ și maturǎ dintr-un cuplu.… Citește mai mult »Maria nu mai e Maria
Te văd în ochii de sticlă spartă Și mor înecată în propriile lacrimi când cioburile îmi ating pielea, Te văd cum te destrami precum hârtia Zi după zi, noapte după noapte, Și firicele de nisip… Citește mai mult »Stingere
Labirintul morții mă cheamă în miezul său, Și mă ridic din pântecele iubirii Urlând esența trecutului ce mă îneacă. Mă ridic la suprafață pământului Și văd furnicile carandu-și greutatea, Doar pentru a fi stivite de… Citește mai mult »Îngheț
Trandafirii îi învăluie cadavrul – Un cavou de marmură și ochi întunecați, Plecați de pe această lume, Dureri amare și scrisori arse, Împotmolire în timp și spațiu, între note străine – Și pianul se… Citește mai mult »Umanitate
Învesmântată-n iarnă, mă îndrept Către lanul de safir din mijlocul furtunii – Locul lăuntric unde totul a început, Paradisul pierdut de îngerii căzuți, Durere adunata-n lacrimi sângerii… Încheieturile-mi sunt zgâriate și ochii injectați De… Citește mai mult »Cădere
& Pentru mine orașul acesta tot e Mașa ochii ei albaștri, poveștile ei din munți din Caucaz, picturile ei, absențele ei cărțile ei, nu mai avem Platon dar vă putem oferi Plotin seara aceea de… Citește mai mult »Poeme fără titlu (1)