Înstrăinăre
*** Nelu mergea încet pe drumul prost asfaltat, iar umbra i se legăna leneș în urmă. Fruntea îi lucea de sudoare în lumina felinarelor. Când ajunse în dreptul prăvăliei, deja gâfâia. Se opri o clipă… Citește mai mult »Înstrăinăre
Prima pagină » Proză »
Proză
Cea de toate zilele
Nicușor Popescu ieși din birou nervos. Dimineață își spusese pentru a mia oara – Gata cu asta. Trebuie să-mi schimb viața. Dar până la prânz, imaginea ei îi tot apărea în fața ochilor. Verifica niște… Citește mai mult »Cea de toate zilele
Mireasă pe șine
Eu nu sunt mecanic de locomotivă, dar mi-am dorit să fiu, de când eram copil. De șase ori m-au picat la examen. Tre’ să faci niște cursuri ca să devii mecanic. Căcat. Tre’ să iubești… Citește mai mult »Mireasă pe șine
E șase. Șase fix
Intră neauzit și merge cu pași egali spre garderobă. Se oprește lângă dulapul în care atârnă două geci banale. Își scoate pardesiul, îi mângâie cu palma niște fire imaginare de praf, potrivește pardesiul pe umeraș,… Citește mai mult »E șase. Șase fix
Sezonul bujorilor
… Știam că ți-e ciudă că te-ai născut în România. Am vorbit de atâtea ori despre asta, dacă noi ne alegem țara, părinții sau ei pe noi. Cum să facem să vindecăm patria sau să… Citește mai mult »Sezonul bujorilor
Nomadul (19)
-Cât de departe e Geneva!, se trezi Gherasim rostind. Și într-adevăr, Geneva era foarte departe, peste două mii de kilometri, dar nu la ei se gândea Gherasim acum. Se gândea că Geneva și Moscova trăiesc… Citește mai mult »Nomadul (19)
Partidul Alimentelor Libere
Totul a început atunci când premierul Nicolae Ciucă a făcut o declarație despre bugetul pentru masa de Paște. Potrivit digi24.ro, în 20 aprilie 2022, premierul a spus: „Nu am fost la piață. Ieri a fost… Citește mai mult »Partidul Alimentelor Libere
Nu se mai aude nimic în întuneric
Un bâzâit. Subțire ca al elasticului cu care m-a pocnit ieri Pavel. Din senin m-a pocnit. Nu-i făcusem nimic. De-abia mă trezisem, când s-a strecurat lângă patul meu și m-a pocnit. Ciupitura elasticului mai mult… Citește mai mult »Nu se mai aude nimic în întuneric
Nomadul (18)
Apoi se întoarse la viață, avea obrajii supți, acoperiți de puful argintiu al doliului adânc purtat de bărbații trecuți de treizeci și cinci de ani, cearcăne, iar părul îi albise pe jumătate. La toate acestea,… Citește mai mult »Nomadul (18)
Jurnal postmortem (1)
1 Am murit într-o zi de luni, ceea ce m-a surprins. Mă așteptam să mor marți, nu doar pentru că am crezut toată viața în ceasurile rele. Dar luni? Cum să mor luni? E ca… Citește mai mult »Jurnal postmortem (1)