Retro (6)
bunicul meu bulgar a urcat în șaua bicicletei la cinci ani și a coborât de acolo nouăzeci de ani mai târziu, în ultima sa zi pe pământ, ca un călăreț mongol din alt secol, în… Citește mai mult »Retro (6)
Prima pagină » Proză »
Proză
Retro (5)
și degetele acestor fiice ale mele, degetele mici de la mâinile lor stângi, fiica mea din Milano moștenise o mică avere de la un unchi din Baranquilla, și ne-a promis că data viitoare ne vom… Citește mai mult »Retro (5)
Grecul
Și chiar așa și era, Ava muncea de când se lumina de ziuă și până târziu în noapte – la lumânare, la lampă sau chiar la pâlpâirea stinsă a jarului din sobă – măsura, tăia,… Citește mai mult »Grecul
Că avea de lucru
Copacii se ridică greu, dar cad repede; copacii din jurul mânăstirii picau cu o bufnitură surdă care la făcea pe cucoane să tresară, să dea fuga la ușă și să-și plesnească palmele, bătând des din… Citește mai mult »Că avea de lucru
Moartea (1)
1. Toate lucrurile care contează par că se întâmplă deodată. Deodată, Dumnezeu a făcut cerul și pământul, mările, oceanele, dobitoacele, omul. Deodată, Dumnezeu a creat odihna. Deodată după tot ce a făcut, a văzut Dumnezeu… Citește mai mult »Moartea (1)
Epoca singurătăţii (10)
530 după Dispariție Majoritatea vechilor centre urbane sau rurale sunt locuite de un număr limitat de specii de animale, în pace sau în război, cu sisteme sociale rudimentare. Încep, încetul cu încetul, să folosească obiecte… Citește mai mult »Epoca singurătăţii (10)
Napoleon
-Sire, masa este servită, spuse David, încercând să nu-l privească pe bătrânul colonel, care stătea nemișcat în mijlocul încăperii, iar bijuteriile îi atârnau dezgustător, deci firesc pentru un om de șaptezeci și cinci de ani.… Citește mai mult »Napoleon
În vale
Mergeau toți în coloană. Șirul se întindea de la un capăt la altul al văii. Cel din față număra în gând pașii. Când ajungea la o sută striga tare unu. Următorul continua cu doi și… Citește mai mult »În vale
Pe ultimul drum
Mihai Rizea, zis Mişu, zis Savarină Odihnească-se în pace, nu zic nu, dar cu banii mei cum rămâne? Că cinci mii de euro nu-s de colea, fratele meu. Mort, ne-mort, Regizorul ar trebui să… Citește mai mult »Pe ultimul drum
Doamne, Doamne, Doamne!
Încă nu înțeleg Bucureștiul ieri mergeam pe Lipscani și în fața Băncii Naționale era un boschetar, barbă neagră păr negru, jegos întins pe spate striga Doamne, Doamne, Doamne! și încă de trei ori Doamne, Doamne,… Citește mai mult »Doamne, Doamne, Doamne!