Viața nu se scrie pe hârtie, copilă, oare cine-mi spunea asta? nu știam, nu mai știam, dar îmi aduceam foarte bine aminte vocea, o auzeam clar, de parcă cineva ar fi vorbit de undeva din… Citește mai mult »Viața nu se scrie pe hârtie
=un soare cu dentiție de lapte pentru Romȃnia. îmi doresc. sub birou. de anu nou. =să ai pielea ca lotusul. dar inteligența unui hit/ler. =vor experimenta. ai obrajii ca laptele. să-ți lași barbă. =un poet… Citește mai mult »4. +
Andra – elevă a unui prezent școlar bizar, este prea disciplinată, prea ambițioasă, inteligentă și implicată în proiecte educative, se pregătește pentru bacalaureat și admiterea la Academia de Poliție, ascunde ceva ce se află prea… Citește mai mult »Porțelan
modulatorii de serotonină acționează ca o pompă de vacuum. nu mai rȃd de tine urmele frȃnghiei din jurul gȃtului. coaja-i căzută. femeie-balon. învȃrtită. ridicată. coborâtă. ai un fel de de a atinge marea- potențiala ta… Citește mai mult »2. +
te-aș fi învǎțat cum asamblezi partea interesantǎ din fiecare femeie într-o jumǎtate imperfectǎ. Apoi sǎ apeși pe telecomandǎ. Nu ai fi incercat niciodatǎ sinuciderea de 3 ori. Iar eu nu aș mai fi fost lașa.… Citește mai mult »Dacă ai fi fost fratele meu
—Hai, mamă, arată-te odată, șuieră Teo, simțindu-mă cum rămân pe prag. Niciodată nu mi-au plăcut oamenii care se furișează. —N-am vrut să te deranjez. Am lăsat pe masă în bucătărie ardeii umpluți, i-am făcut pentru… Citește mai mult »Cu tălpile desenând pești
FEMEIA BALANȚĂ de Andrei Crăciun PERSONAJE: BĂRBATUL FEMEIA VRĂJITOAREA Un bărbat pricăjit, cu ochelari de vedere, gârbovit, trage o draperie groasă, se așază pe un fotoliu. În spatele… Citește mai mult »Femeia balanță
Un soare uriaș a răsărit dintr-odată, cerul e portocaliu, străzile sunt portocalii, mașinile sunt portocalii, oamenii sunt portocalii și lumea toată e portocalie, casc și mă întind, îmi trosnesc genunchii și coatele, oare de ce… Citește mai mult »Noapte bună
soarele se duce la culcare strălucirea somnului său cade pe mâini pătate de vermilion ca niște stigmate de dragoste. țin între degete o carte celan, apoi mazilescu pisica toarce și lasă păr, confortabil pe… Citește mai mult »în ochii lighioanelor strălucește doar luna
Lacrimi latră mut la lună. Locomotiva mă înnebunește și împușcă goluri pe treptele laringelui meu. Trupul tău era carne acum un minut, apoi s-a făcut umbră, sărind din baltă-n baltă pe ultimul peron. … Citește mai mult »Anul câinelui