Absurd
am putea să ne calculăm întinderile aripilor în năzuințe am putea să suportăm realitățile cu mai puțină grijă față de distrugere am putea să ne măsurăm respirația în clipit de pleoape pe nu am putea… Citește mai mult »Absurd
Prima pagină »
News
Pentru cei pierduți
Ies deseori să mă plimb prin hățișurile minții. Cu fiecare rătăcire prin exterior mai crește o rugă, o fugă de zmeură în jurul inimii mele dar mai mereu mă întorc în același punct la un… Citește mai mult »Pentru cei pierduți
Poemul credinței
Ți-am fost credincioasă Ca un copil la prima spovedanie Ca o biserică dărâmată În care mai intră doar turiștii să vadă cum era odată Atât ți-am fost de credincioasă, ca o curvă care așteaptă pe… Citește mai mult »Poemul credinței
Poemul timpului
Sunt un folder plin cu visuri Cu planuri de studii Cu orarele facultăților de la Bordeaux si Pau Cu scrisori de recomandare despre Studenta fără de care profesorii nu pot să țină cursuri Cu scrisori… Citește mai mult »Poemul timpului
Oul albastru
Tristan și Isolda, Romeo și Julieta, Karenina și Vronski, un bărbat și o femeie – „și!” – de fiecare dată apărea câte un „și” care unea destinele a doi oameni, ce penibil sună „unea destinele”… Citește mai mult »Oul albastru
Junior (27)
Ia uite, a trecut doamna Mini. Hai, te-am pupat, mergi pe drumul tău. Auzi, dar ți-am povestit ce am citit pe o coroană din asta funerară la un mort? “Drum bun în noua călătorie!”. Hai,… Citește mai mult »Junior (27)
Junior (26)
Știu la ce te gândești. La ce mă gândesc, Buddha? Că arăt ca o balenă congelată. Hai, Buddha… Nu, nu. La asta te gândești. Nu e rușine, tătuțule, să arăți ca o balenă congelată. Tu… Citește mai mult »Junior (26)
Junior (25)
Buddha ținuse în tot acest timp degetul ridicat. Era semnul că e ocupat cu mine – vrea să vorbească. A lăsat degetul să i se prăbușească. Era semnul că trebuie să plec. Așa că am… Citește mai mult »Junior (25)
Junior (24)
Și în toată această faună, Buddha-Cămătarul era încă mai personaj decât restul. Și zi, așa. Băi, știi ce faci la întoarcere, da? Știu. Căci știam ce urma să-mi spună, le-o zicea tuturor… Citește mai mult »Junior (24)
Junior (23)
Îl aveam și noi în redacție: un Casanova incurabil, își luase un nume care să îi dea un aer franțuzesc, purta chiar și bonetă. Își spunea Henri, deși îl chema Eduard. Eu nu eram prieten… Citește mai mult »Junior (23)