Păpușile
Uneori, dimineața devreme, pe balconul din spate al casei lui Otto puteau fi văzuți doi oameni goi, un bărbat și o femeie, spate în spate, cu pielea strânsă de frig și cu un pahar de… Citește mai mult »Păpușile
Uneori, dimineața devreme, pe balconul din spate al casei lui Otto puteau fi văzuți doi oameni goi, un bărbat și o femeie, spate în spate, cu pielea strânsă de frig și cu un pahar de… Citește mai mult »Păpușile
Ceasul cel nou se construise odată cu renovarea gării, o clădire albă împodobită cu brâuri din ceramică verzuie, cu ferestre boltite, balconașe în semicerc și cupole strălucitoare, un monument care te ducea cu gândul la… Citește mai mult »Umbra din ceas
N-am chemat-o pe Edith din plictiseală, chiar simțeam nevoia să vorbesc cu cineva. I-am spus că n-am nevoie de nimic, ea s-a cărat cu tava de prăjituri. Zahăr de cocos, nu-i nimic, e weekend. Edith… Citește mai mult »Un kilogram de vinete
Era într-o marți dimineață, mă gândeam pentru a mia oară dacă să-l părăsesc sau nu, când deodată a sunat interfonul. Habar n-aveam cine putea să fie. Musafiri nu primeam, noi preferam să mergem în vizite,… Citește mai mult »Pe întuneric
Țin pentru prima dată o foarfecă în mână. Bunicii îi tremură gușa, iar pe chipul mamei buza de jos anunță sfârșitul, din nou și din nou, începe să plângă și lumea devine un gălbenuș spart… Citește mai mult »Nu sta la geam când fulgeră
Să fie ea oare cea pe care o bănuiesc? De mult mă conțin să nu o mânuiesc, Dar cum aș putea? Ar fi egoist din partea mea Să o posed? Există oare posesiune? Cu ce… Citește mai mult »Rafinament
Și într-un paradox mă plimb, Eu știu că ești aproape de un ritm Bați la geamul meu Ai venit să mă înalți ca pe un zmeu? De m-ai trezi din euforie, eu tot aș… Citește mai mult »Lumina nopții
Dacă lucrurile au un preț, Vreau să îl plătesc în poezii. Dacă astăzi clipa mi-ar șopti, Mi-ar zice să devin una cu poemul Să mă regăsesc în rima încrucișată Pentru că așa este și viața,… Citește mai mult »Achit în poezii
Era o după-amiază apăsătoare de iulie, iar curtea lui nea Mitică Sandu era cufundată într-o apatite molipsitoare. Cei doi soți, Mitică și Savina stăteau pe o bancă la umbra casei, fiecare îndeletnicindu-se cu ce putea,… Citește mai mult »Ceaslovul morții
Și toți tinerii aceștia care dansează și își fac promisiuni de eternitate fără să știe cât înseamnă un mâine lasă-i – e noaptea dintre ani, îmi spun lasă-i – și tu ai fost tânăr și… Citește mai mult »Poezia din Madrid