Raluca Poenaru

Și a fost seara și a fost dimineață. Și ne-au tăiat. Și ne-au cioplit. Și ne-au aruncat unele peste altele. Ne-au suit în roabe și ne-au dus la zidul dărâmat. Ne-au răsturnat lângă el și… Citește mai mult »Domnul

Nu se luminase bine de ziuă când au început să se audă pași, strigăte, bufnituri. Oamenii ne înconjuraseră din toate părțile, și de data asta erau mulți, nu doar câțiva, ca până atunci. De unde… Citește mai mult »Zidul

Un scrâșnet, un trosnet. O smucitură. Ceva s-a mișcat sub mine și eu m-am mișcat odată cu acel ceva, una dintre margini mi-a trecut de piatra de dedesubt și s-a lăsat în jos, mai jos,… Citește mai mult »Gata

Și a fost noapte, și a fost dimineață, a fost lumină strecurată printre frunzele copacilor, la început întinsă în fire moi, apoi pătrunzătoare, după care au fost oamenii, din nou oamenii, veneau unul după altul… Citește mai mult »Din nou oamenii

O vreme am mers pe stânci în jos, omul nu se rostogolea cum se rostogoleau pietrele, așa cum niciunul dintre cei care plecaseră cu vreuna dintre noi de acolo nu se dăduse de-a dura, picioarele… Citește mai mult »Pe drum

A mai fost sânge pe piatră. De capră neagră, de șoim, de om. Animalele se mănâncă unele pe altele. Dar oamenii de ce-și varsă sângele? Nu știu. Niciuna dintre noi nu știe. Oamenii vorbesc puțin… Citește mai mult »Mi-a venit rândul

S-a auzit toată noaptea. Un țipăt ascuțit izbit de întunericul care se adunase dintr-odată în locul pădurii. Același țipăt împărțit în sute de alte țipete, împărțite la rândul lor în alte și alte țipete, toate… Citește mai mult »Oamenii

O vreme a fost liniște. Apoi, de undeva de sus au început să se audă un fel de strigăte și niște arătări întunecate s-au apucat să se rotească deasupra noastră. Din când în când se… Citește mai mult »Prima zi

Nu știu când au început să se audă bubuiturile. În tăcerea lumii noastre, prima lovitură a sunat greu, înfundat. Aspru. Zgomotul s-a apropiat din ce în ce mai tare, amenințător. Ceva a hârâit, a șuierat,… Citește mai mult »Lumina

Mă ridic din pat și merg, picioarele mi se înfundă în podea, e vată pe jos, vată pe pereți, vată pe tavan, după cum tot vată e și la mine în cap, calc fără să-mi… Citește mai mult »Un fluture care învață să zboare