Oficiul poștal nr. 519
Ceasul de la mână îmi indică ora 8. Abia am reușit să prind o cană de cafea de dimineață. O să o beau în biroul meu micuț, de doi metri pătrați, cu geam destul de… Citește mai mult »Oficiul poștal nr. 519
Ceasul de la mână îmi indică ora 8. Abia am reușit să prind o cană de cafea de dimineață. O să o beau în biroul meu micuț, de doi metri pătrați, cu geam destul de… Citește mai mult »Oficiul poștal nr. 519
Stăteau cu toți așezați pe scaune de grădină de plastic, la masa tot de plastic, sub umbrela mare de soare care purta sigla unei mărci de bere. Să fi fost vreo opt, majoritatea tineri, până-n… Citește mai mult »De ce am plecat din Franța
Când se trezi, bărbatul văzu în calendarul de deasupra patului că e anul 2003, începutul secolului. Se trezi în vechea sa cameră, în apartamentul părinților săi dintr-un oraș de provincie, care trăgea de ani de… Citește mai mult »Corina, ti amo anche oggi
M-au găsit a doua zi, la vreo douăzeci de kilometri de oraș, pe malul unuia dintre lacurile din zonă. Un bărbat care se ducea de la pescuit s-a împiedicat de picioarele mele. La început a… Citește mai mult »Din ce în ce mai sus
O să te lase, graso, o să vezi, ce să caute unul ca el cu o umflată ca tine? butoiule, obezo, nesătulo, du-te să bagi în tine, să te-ndopi, că nu te mai saturi, iar… Citește mai mult »Ultimul apus
29 iunie În definitiv la ce ne trebuie agricultură dacă avem bancuri cu oi? 28 iunie Veste bună din țară: l-au condamnat pe Onilă de la Huși. Opt anișori. E un capăt de drum (deși… Citește mai mult »Jurnal (8) – 2024
În castron erau de toate – cartofi, carne, tulpini de țelină, mazăre, morcovi, varză – o amestecătură care nu conta, mâncam și tăceam, și oricum, ce și cui aș fi putut spune? Femeia de lângă… Citește mai mult »O pânză sfâșiată
Nu cred că oamenii sunt speciali. Unii au trăsături speciale, dar nimeni nu e în esență diferit de toți ceilalți. Este valabil, firește, și pentru mine. Nu sunt absolut deloc special. Sunt, din contră, aproape… Citește mai mult »Antisimetrie
Înaintam cu pași mici alături de zeci de alți oameni care, ca și mine înaintau tot cu pași mici, ezitanți, ne loveam unii de alții, ne atingeam umerii, coatele, șoldurile și mâinile – cu care… Citește mai mult »Mii de degete
– Poți s-o opreşti. N-ajută. – Lasă-o așa, pe fundal. N-are ce să facă rău. Dar o schimb dacă nu-ți place. Găsim una care să ne ajute. – E ok. Nu muzica… Citește mai mult »Poți s-o oprești